„„Că soția este doar o servitoare” — rostită de Maria la aniversarea de aur a socrilor, înmărmurind sala

Gesturile mărunte ascund o cruzime inacceptabilă.
Povești

Am lăsat privirea în jos, afișând modestie.

— De altfel, am pregătit și câteva rânduri pentru aniversare. Mi-ar plăcea să spun câteva lucruri despre familia dumneavoastră.

Daniela Dulgheru a ridicat sprâncenele, vizibil suspicioasă.

— Un discurs? Hm… Să-l văd.

I-am întins foaia pe care scrisesem un text cuminte, plin de elogii despre devotament, statornicie și respect reciproc. L-a parcurs rapid, cu buzele strânse.

— Cam previzibil, dar merge. Să nu te abați de la ce scrie aici. Citești exact cum e, fără improvizații. Îți cunosc eu inițiativele.

— Firește, doamnă Daniela Dulgheru.

Cu o săptămână înainte de eveniment, am „descoperit” întâmplător un album vechi cu fotografii din tinerețea socrilor.

— Vai, doamnă Daniela Dulgheru, uitați peste ce am dat! Ce-ar fi să facem un montaj cu imagini pentru seara aniversară?

Fața i s-a luminat instantaneu.

— În sfârșit, o idee cu adevărat bună! Asta da propunere inspirată.

Am luat albumul acasă și am început să caut mai mult decât poze îngălbenite. Rețelele sociale pot fi o comoară pentru cine știe unde să privească. Mai ales paginile fostelor prietene ale Danielei Dulgheru. Comentarii vechi de cinci ani, conversații uitate, fotografii etichetate neglijent… trecutul lasă urme.

— Maria Argeșean, ești sigură că te descurci cu prezentarea? — m-a întrebat Alexandru Moldovan, privind peste umărul meu în timp ce editam materialul video. — Poate ar fi mai bine să apelăm la cineva profesionist.

— Stai liniștit, dragul meu. Totul va ieși impecabil.

— Să nu cumva să strici ceva la aniversarea părinților mei…

— Și dacă aș greși? — l-am privit cu o inocență jucată. — M-ai retrograda din soție în menajeră? Sau direct la spălat vase?

A pufnit iritat și a ieșit fără alt comentariu.

Cu trei zile înainte de marele eveniment, am format un alt număr. Paula Diaconu — prima soție a lui Mihai Andreescu.

— Bună ziua, doamnă Paula Diaconu. Sunt Maria Argeșean, soția lui Alexandru Moldovan.

— Alexandru? — s-a lăsat o tăcere apăsătoare. — Fiul Danielei?

— Da. Organizez aniversarea căsătoriei socrilor și am dat peste ceva… interesant. Știați că doamna Daniela Dulgheru a păstrat toate scrisorile dumneavoastră către Mihai Andreescu?

— Cum adică? Ce scrisori?

— Cele trimise după divorț. În care îi cereați să se întoarcă. În care îi vorbeați despre micul Vlad Cioban…

Respirația ei s-a frânt.

— Dumnezeule… Vlad nu știe că Mihai este tatăl lui?

— Din câte se pare, nu. Cineva s-a asigurat de asta.

— Femeia aceea veninoasă! Mi-a promis că îi va da scrisorile!

— Doamnă Paula Diaconu, — am coborât tonul — v-ar tenta să veniți la aniversare? Ca o veche cunoștință a familiei?

Ziua jubiliară a sosit. Restaurantul „Metropol” strălucea sub candelabrele uriașe. Două sute de invitați îmbrăcați elegant umpleau sala. Daniela Dulgheru purta o rochie de trei mii de euro și un zâmbet calculat. Mihai Andreescu habar nu avea că, în aceeași încăpere, se află femeia pe care o iubise cândva — și fiul despre a cărui existență nu știa nimic.

— Maria Argeșean, ești pregătită? — m-a măsurat din cap până-n picioare Daniela Dulgheru, cu o privire critică, oprindu-se o clipă asupra feței mele palide.

Continuarea articolului

Pagina Reale