— Pe apartamentul ei a pus mâna, iar eu ce fac acum? Să ajung să dorm pe unde apuc, pe la colțuri de stradă?
Tatăl îl privi tăios, iar vocea i se aspri brusc.
— Ce te-a apucat de te-ai inflamat în halul ăsta? Ți-ai pierdut mințile? Femeia asta te-a crescut, ți-a purtat de grijă ani la rând, a stat cu tine când noi eram la serviciu, ți-a făcut toate mofturile. Și tu deja o îngropi?
Cristian Croitoru ridică din umeri, iritat.
— Dar dacă chiar nu mai judecă limpede? La aproape șaptezeci de ani să te apuci de nuntă? Ar trebui să se gândească la lucruri mai serioase, nu la rochii de mireasă. O să râdă lumea de ea!
— Destul! izbucni Sorin Barbu, lovind cu palma în masă. Îți dai seama ce vorbe scoți pe gură? Ce drept ai să o jignești pe mama mea în felul ăsta? Și de unde ți-a venit ideea că suntem obligați să vă asigurăm vouă o locuință separată? Dacă vrei să te însori și să-ți întemeiezi o familie, atunci găsește și mijloacele să o întreții. Vrei apartament doar pentru tine? Caută bani să-l închiriezi sau să-l cumperi.
— Și dacă nu sunt bani? răcni Cristian. Atunci să nu mai faceți copii! Îi aduceți pe lume și apoi le reproșați totul, de parcă ar fi o povară. Eu am nevoie de…
— De ce anume ai nevoie? îl întrerupse Sorin. Să o scoatem pe bunică din casa ei, să ne înghesuim toți laolaltă, iar voi să vă instalați confortabil? Iar când aveți nevoie de ajutor cu viitorii copii, să alergăm imediat, dar în rest să dispărem discret, să nu vă încurcăm? Așa ți-ai imaginat? Te-am crescut cum am știut mai bine. Ți-a lipsit ceva? Ai fost mai prejos decât ceilalți copii? Eu și Monica Craioveanu am muncit pentru tine, iar de bunica ta nici nu ar trebui să îndrăznești să te plângi — trăia doar pentru tine, singurul ei nepot. Iar acum, pentru că își dorește și ea puțină bucurie, o condamni? Nu e o bătrână neputincioasă.
— Bucurie pe spinarea mea, asta e! replică tânărul, încăpățânat.
Monica îl privi nedumerită.
— Cum adică pe spinarea ta? Ce legătură ai tu? Ea stă în apartamentul ei. Îl va primi acolo pe bărbatul acela, iar garsoniera lui o vor da în chirie.
— Ar fi putut să mi-l lase mie. Doar sunt unicul ei nepot, nu? Cui să-și lase averea, dacă nu mie? Să se mărite dacă asta își dorește, n-am nimic împotrivă, dar putea să se mute la el sau la casa de la țară. Condiții sunt. Noi suntem tineri, avem viața înainte, vrem copii, planuri…
Sorin îl fixă cu o ironie amară.
— Parcă mai devreme spuneai că cei fără bani n-ar trebui să facă copii. Te contrazici singur. Sau între timp te-ai îmbogățit și nu știm noi? Dacă ai resurse, cumpără-ți locuință și bucură-te de independență.
Cristian tăcu, strângând din dinți. Pufnea nemulțumit, incapabil să priceapă de ce propunerea lui stârnise atâta revoltă. În mintea lui, lucrurile erau cât se poate de simple: el și Bianca Vlad erau la început de drum, aveau nevoie de spațiu și sprijin, iar părinții și…
