Gândurile acestea au început să-i sape adânc în minte. Tatiana Diaconu a plecat de la el într-o seară, pe fugă, invocând treburi urgente: acasă mai avea de făcut ordine, poate chema o firmă de curățenie, iar programarea la manichiură nu suporta amânare.
După încă o săptămână, scenariul s-a repetat aproape identic. Tatiana părea deloc interesată să țină o gospodărie. Atunci Călin Marin a început să se întrebe serios ce fel de „căsnicie de vizită” era asta.
În a treia săptămână, supărarea lui a izbucnit. Sâmbătă dimineață i-a cerut, fără ocolișuri, chiftele adevărate: rumene, din pui și porc, exact ca ale mamei lui. Tatiana a ridicat din umeri, i-a spus că nu mănâncă așa ceva și că nici nu are de gând să gătească. Dacă îi era poftă, îi putea comanda ceva; i-a întins chiar numărul unui restaurant cu livrare.
„Tu îți dai seama? Ea a venit cu ideea asta de mariaj, dar nu gătește, nu face curat, nu face nimic pentru mine”, se plângea Călin unui prieten.
Ce fel de relație e aceea în care femeia nu se gândește la confortul bărbatului? Unde sunt chiftelele, grija, tandrețea? Călin n-a reușit deloc să înțeleagă moda asta nouă cu feminismul și viața fără copii. I se păreau ciudate toate: nu vor să se mărite, cer spațiu personal, iar „talentele feminine” par să nu mai aibă loc nicăieri.
