Apoi a deschis laptopul și a început să caute cursuri.
Existau multe. Unele în Cluj-Napoca, altele în București. Unele online, altele cu prezență fizică. Unele promiteau minuni — „învață să vopsești balayage în trei zile și câștigă de trei ori mai mult!” — altele păreau mai serioase.
Laura le răsfoia pe toate, citind recenzii, comparând prețuri. Încet-încet, gândurile începeau să se limpezească. Nu era vorba doar de bani. Era despre ea însăși.
Despre ce voia ea.
A doua zi dimineață, înainte de muncă, s-a oprit la bancă și a retras o parte din economii. Nu era suficient pentru cursul cel mai bun, dar era un început.

— Te-ai tuns? — a întrebat-o Larisa când a intrat în salon.
— Nu. Doar m-am pieptănat altfel.
— Ți se potrivește. Ai ceva… altfel azi.
Laura a zâmbit puțin. Poate chiar avea ceva altfel.
În pauza de prânz a sunat la centrul de formare profesională și s-a înscris la un curs introductiv de tehnici moderne de colorare. Plătise avansul și primea pe mail lista materialelor necesare.
Seara i-a scris lui Adrian un mesaj: „Mulțumesc că ai fost sincer.”
Nu i-a răspuns imediat. Poate nici nu avea ce să spună.
Dar Laura deja nu mai aștepta nimic de la el.
Avea alte planuri acum.
