După ce oaspeții au plecat, Ioana Rădulescu și Florin Dănescu au rămas singuri în bucătărie, strângând farfuriile.
— Crezi că va funcționa? — întrebă ea încet.
— Nu știu, dar vreau să încercăm din nou. De data asta altfel. Cu mai mult respect și mai puține presupuneri, — răspunse el sincer.
Ioana îl privi lung și apoi zâmbi:
— Atunci hai să începem de azi.
— Mi-aș dori asta, — i-a zâmbit Tiberiu Diaconu nepoatei sale.
Până la sfârșitul serii, atmosfera se destinsese vizibil. Chiar și Larisa Barbu părea să se fi mai înmuiat puțin, deși continua să păstreze o atitudine distantă. Când oaspeții au început să se pregătească de plecare, Florin Dănescu a ieșit să-și conducă părinții.
— Ai făcut alegerea corectă, fiule, — i-a spus încet Tiberiu Diaconu, strângând mâna lui Florin Dănescu. — Ai grijă de familia ta. Și nu repeta greșelile mele.
Larisa Barbu, auzind aceste cuvinte, a pufnit disprețuitor, dar n-a spus nimic. Și-a pupat fiul pe obraz și a ieșit din apartament fără să-și ia rămas-bun de la Ioana Rădulescu.
— Nu te necăji, — i-a spus Raluca Alexandrescu îmbrățișând-o pe Ioana Rădulescu la despărțire. — Mama pur și simplu nu e obișnuită ca cineva să-i stea împotrivă. Îi va trece.
După ce toți au plecat, Ioana Rădulescu și Florin Dănescu au rămas singuri în apartamentul liniștit.
— Îți mulțumesc, — i-a spus încet Florin Dănescu în timp ce își îmbrățișa soția. — Dacă n-ai fi fost tu, aș fi continuat să trăiesc în același cerc vicios. Și n-aș fi reușit niciodată să mă împac cu tata.
— Nu ai pentru ce să-mi mulțumești, — a zâmbit Ioana Rădulescu. — Am vrut doar ca lumea să ne respecte.
— Știi la ce mă gândeam? — s-a retras puțin Florin Dănescu și s-a uitat în ochii ei. — Poate ar trebui să ne mutăm? Să închiriem un apartament mai departe de mama? Ca să nu mai poată „trece întâmplător prin zonă” în fiecare săptămână?
— Ești pregătit pentru asta? — s-a mirat Ioana Rădulescu.
— Cred că da, — a dat din cap Florin Dănescu. — Avem nevoie de spațiul nostru ca să ne construim familia după propriile reguli.
